RETROSPECTIVA ACUARELĂ & PASTEL

Memorialul Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”
în colaborare cu Asociaţia Organizatorilor de Evenimente Botoşani organizează în data de 07.11.2010, ora 17.00 manifestarea culturală cu titlul „Retrospectiva acuarelă şi pastel” – In memoriam Mihai Bejinariu - pictor, profesor, făuritor de artă şi de suflete.
Vernisajul expoziţiei împreună cu celelalte activităţi ale manifestărilor se vor desfăşura în incinta Muzeului Tematic „Mihai Eminescu” din cadrului Memorialului Ipoteşti.
Coordonatorii acestui proiect sunt: Relu Oneaga – maestru sunet - lumini
şi Ana Florescu- muzeograf.

A aparut noul numar al revistei Hyperion!

Poezie, beletristica, jurnal, cronica de carte si teatru, interviuri, oameni si locuri, fapte si idei. Paginile revistei Hyperion, numerele 7-8-9 din 2010, se inscriu in atmosfera tensionata a acestui an, scriitorii luand atitudine, intr-o scrisoare deschisa adresata presedintelui Romaniei, dar si factorilor decizionali, asupra politicii fata de drepturile de autor si masurile menite sa constranga financiar creatorii.

Sub titlul "Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?", Scrisoarea de Protest face referire la impunerea CAS si CASS pe drepturile de autor si scaderea cotei forfetare de la 40% la 20%, semnatarii documentului cerand Guvernului Romaniei, Presedintiei si Curtii Constitutionale sa corijeze o decizie care ii va face pe cei mai multi dintre detinatorii de drepturi de autor sa traiasca la limita de jos a subzistenţei.

"Atragem atenţia decidenţilor din Executivul României că vom folosi, până la rezolvarea cererii noastre, toate formele legale de protest, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Nu avem de ce să fim impozitaţi de două sau chiar de trei ori în plus pentru creaţia noastră. (...) Creaţia fiecăruia dintre noi nu e mediată nici de Fisc, nici de cei de la putere, ci numai şi numai de o Instanţă superioară tuturora dintre noi. Operele noastre culturale, artistice, ştiinţifice şi info-educaţionale sunt unicat, taxate numai de talent, stil şi educaţie. Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor? În al doisprezecelea ceas, puteţi opri exodul de creiere din România", se arata in Scrisoarea de Protest semnata de zeci de oameni de cultura din Romania.

Scrisoarea de Protest este precedata de Editorialul semnat de redactorul-sef al revistei Hyperion, Gellu Dorian asezandu-si scriitura sub un titlu la fel de expresiv: "A protesta în deşert".

"(...)Diriguitorii au învăţat să tacă şi să facă, după ce, din promisiuni de-a dreptul fabulatorii, s-au trezit în propria lor minciună. Din astfel de fenomene politice se nasc fapte sociale de care guvernanţii nu mai ţin cont. Protestul în sine este o formă de libertate. A protesta înseamnă a atrage atenţia celor care încalcă nu atît promisiunile făcute ci unele drepturi obţinute prin legi la fel de democratice ca protestul în sine. Însă dacă protestul nu este ascultat sau nu este luat în considerare, zădărnicia lui se transformă în rezultatul strigătului în deşert. Nu spun că măsurile luate acum, în contextul unei crize mondiale ce ne-a afectat şi pe noi, care oricum eram ţinuţi la limita de subzistenţă prin grija mai tuturor guvernelor de după nouăzeci, ca să nu mai vorbim de umilinţa asumată a defunctului regim ceuşist, deci nu spun că aceste măsuri nu ar trebui înţelese şi acceptate, însă atunci cînd extinderea aplicării lor pare a fi fără limite, atingînd şi un domeniu care oricum nu era cîtuşi de puţin onorat de atenţia guvernelor române din ultimii douăzeci de ani, şi anume cultura, asta înseamnă că fie tu, ca guvern, eşti la fundul sacului, şi asta din cauza proastei administrări, fie aduni, în disperare, de orinde, de la babe, de la şomeri, de la handicapaţi, de la toţi nenorociţii şi mai puţin de la cei care au furat cu nemiluita, pentru a te asigura de trecerea iminentelor zile negre ce vin", scrie Gellu Dorian in deschiderea revistei.

Noul numar al revistei este ilustrat exterior de Gheorghe Stanciu, in timp ce grafica interioara poarta semnatura artistului iesean Vasilian Dobos. Printre Invitatii revistei se regasesc Ovidiu Genaru si Ioana Parvulescu, in timp ce Dialogurile revistei sunt insufletite de personalitati precum Stelian Turlea sau Marius Ianus.

Rubricile obisnuite ale revistei, Poesis, Beletristica, Teatru, sunt continuate de o serie de cronici literare, carti precum "Ambasadorul invizibil" (Nichita Danilov), "Paznicul ploii (Adrian Alui Gheorghe), "Omul disponibil" (Ion Zubascu) sau "Eros si Thanatos in proza fantastica romaneasca (Carmen Mirela Baleanu) fiind valorizate de confratii autorilor prin prezentari generoase.

Revista se bucura si de aceasta data de rubrica Eminescu in aeternum, precum si de o ofertanta colectie de Eseuri. Amanunte importante despre viata si opera lui Victor Teisanu, care pe 15 septembrie a implinit sase decenii de viata, regasim in Interviul aniversar, poetul darabanean raspunzand intrebarilor formulate de poetul Nicolae Corlat, redactor-sef adjunct al revistei Hyperion.

De altfel, pe Victor Teisanu il regasim si in alta postura in paginile revistei, poetul semnand sectiunea de Memorii dedicata confratelui sau Constantin Dracsin.

Revista Hyperion poate fi accesata de pe site-ul Stiri Botosani, in format pdf, AICI.
http://www.botosani.ro/img/uploads/file/Documente/Hyperion_07-08-09_2010.pdf

Conservarea şi restaurarea - între a fi şi a nu fi

Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” organizează vineri, 17 septembrie, orele 11.00, în Amfiteatrul Laurenţiu Ulici manifestarea culturală cu titlul „Conservarea şi restaurarea – între a fi şi a nu fi”, un program de expoziţii şi dezbateri de specialitate. Manifestarea face parte dintr-un amplu proiect cu titlul „Rolul patrimoniului cultural în viaţa comunităţilor locale”, proiect iniţiat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Botoşani cu ocazia Zilei Europene ale Patrimoniului 2010. Prezentările de specialitate vor fi susţinute de Marius Ştefanachi – restaurator şi Constantin Coşereanu – conservator în cadrul Memorialului Ipoteşti. Intrarea este liberă.

Ziua Culturii Nationale

Ziua de nastere a lui Eminescu, declarata Ziua Culturii Nationale



Plenul Senatului a aprobat luni, cu 84 de voturi "pentru" si patru abtineri, declararea datei de 15 ianuarie drept "Ziua Culturii Nationale".

Initiativa apartine unui numar de 50 de senatori si deputati PSD si PNL. "Romanii vad in Eminescu, de aproape un secol si jumatate, un poet reprezentantiv pentru spiritualitatea si forta lor de creatie. (...) Este justificat in acest caz sa legam ziua culturii nationale de numele poetului in care vorbitorii de limba romana de pretutindeni vad in el o expresie a spiritualitatii lor", se arata in expunerea de motive a proiectului.

Potrivit proiectului, Guvernul Romaniei, prin intermediul Ministerului Culturii, va sprijini material si financiar organizarea de manifestari publice si alte evenimente in scopul promovarii culturii romanesti. Senatul este prima Camera sesizata, urmand ca decizia finala sa apartina deputatilor.

Festivalul Naţional de Tehnologii Informatice GREPIT 2010

Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii "Mihai Eminescu", în calitate de partener, găzduieşte în perioada 26–31 august 2010 o nouă ediţie a Festivalului Naţional de Tehnologii Informatice GREPIT 2010.

Festivalul cuprinde 5 secţiuni: Concursul GREPIT, schimburi de experienţă, ateliere foto – video, ateliere IT, prezentări ale partenerilor. Această iniţiativă aparţine partenerului principal, INTEL ROMÂNIA, care va şi oferi ca "Premii speciale Intel pentru inovaţie" două notebook-uri.

Anul acesta, in cadrul festivalului se vor desfăşura ateliere de lucru foto-video, schimburi de experienţă IT şi bineînţeles Concursul Naţional de Creaţie şi Dezvoltare în IT, GREPIT, care a ajuns la cea de-a V-a ediţie. Înscrierile pentru concurs au început pe data de 1 mai şi s-au finalizat pe 14 august 2010, prin intermediul formularului pentru înscrieri pus la dispoziţia celor interesaţi pe site-ul www.grepit.info.

Concursul se va desfăşura pe toată perioada festivalului, iar secţiunile competiţionale vor fi:

• design şi dezvoltare web
• software( educaţional şi utilitar)
• media(foto şi video)

Prin atelierele de lucru propuse pentru acest an: foto – video şi schimburile de experienţă IT, festivalul are ca scop instruirea participanţilor şi împărtăşirea cunoştinţelor în domeniul media şi cel al tehnologiilor informatice de către specialişti în domeniu, dar şi de către participanţi, în vederea dezvoltării mai departe a propriilor aplicaţii care vor fi prezentate în cadrul Concursului Naţional de Creaţie şi dezvoltare în IT, GREPIT, ediţia a V-a, informeaza organizatorii.























Sursa: pagina Facebook Grepit Botosani

Atelierul de Meşteşuguri Tradiţionale

Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” în parteneriat cu Onişa Art Foundation – Baia Mare, Uniunea Artiştilor Plastici – Baia Mare şi cu Fundaţia „Hand of Help” Botoşani organizează în perioada 04. 08 – 13. 08. 2010 la Ipoteşti Atelierul de Meşteşuguri Tradiţionale – ediţia I – zona Maramureş.
Atelierul se adresează în special meşterilor populari şi copiilor care doresc să înveţe arta realizării meştesugurilor populare tradiţionale.
Obiectivul principal de la care s-a plecat în vederea realizării acestui proiect a fost acela de a promova şi revitaliza patrimoniul imaterial cu specific tradiţional românesc prin conservarea vechilor meşteşuguri, prin promovarea patrimoniului imaterial cu ajutorul tehnicilor de realizare ale acestor meşteşuguri, prin iniţierea tinerilor şi copiilor în tainele realizării meşteşugurilor populare tradiţionale.
Activităţile atelierului vor debuta în data de 04.08.2010, ora 10.00 prin expoziţia cu vânzare „Rod al Meşteşugului”, expoziţie de obiecte tradiţionale specifice zonei Maramureş, ce are ca scop prezentarea către public şi vânzarea unor obiecte etnografice realizate, de-a lungul timpului, de meşterii participanţi la prima ediţie a acestui atelier la Ipoteşti.
Programul zilnic al atelierului pentru intervalul 04.08. – 12.08.2010 este 9,30 – 13,30 şi 15,00 – 17,00 iar accesul celor interesaţi este liber.
Meşterii populari care vor coordona activităţile atelierului sunt: Onişa Silvia( pictură pe pânză, pictură gospodării şi îndeletniciri maramureşene), Nicolae Man, Buda Cătălin, Groza Ştefan(cioplitori), Doroghi Mihai (pictură pe lemn, mobilier), Turoczi Juje Clara( pictură pe sticlă, ceramică), Koistan Ştefan( ceramică – olărit), Pop Anghel (cioplitor).

Tinerii care vor fi iniţiaţi în tainele realizării meşteşugurilor tradiţionale populare sunt 22 de copii din cadrul Fundaţiei „Hand of Help” Botoşani, tineri care vor învăţa, pe toată durata atelierului, arta realizării meşteşugurilor populare tradiţionale maramureşene.
Lucrările atelierului se vor încheia pe data de 13 august 2010, ora 10.00 cu vernisarea Cabanei Maramureş şi a expoziţiilor realizate cu lucrările meşterilor populari participanţi şi lucrările copiilor care au fost îndrumaţi de aceştia.

Laureatii Festivalului National de Muzica Folk pentru Copii si Tineret "Seri melancolice eminesciene" – editia 1, 2010

În perioada 13 – 15 iunie 2010, sub egida Zilelelor Eminescu, ediţia a XLIV-a, s-a desfăşurat, la Ipoteşti şi în Botoşani, prima ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Folk pentru Copii şi Tineret „Seri Melancolice Eminesciene". Manifestarea, organizată de Asociaţia Culturala „ARLECHIN" şi Memorialul IPOTESTI - cu sprijinul Primăriei Botoşani, Consiliului Judetean Botosani şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani, a debutat duminică, ora 18, pe scena amfiteatrului în aer liber din incinta Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu din Ipoteşti.
După mediatizarea în mass-media şi pe internet a festivalului, primul şi singurul festival naţional de muzică folk organizat în România care se adresează şi copiilor, la concurs s-au prezentat numeroşi doritori de afirmare, cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani, care s-au înscris la concurs, pentru cele două secţiuni: individual (Hurjui Bogdan – Saveni, Cvaşinski Alexandru Ciprian - Dorohoi, Cotruţă Ciprian Florin – Dorohoi, Bejinariu Daniela - Dorohoi, Molnar Cosmin Vlad – Topliţa jud Harghita, Mihai Boicu – Suceava, Seliuc Gabriela Georgiana - Gura Humorului, Ioan Mateiciuc – Siret, iar din Cluj-Napoca: Sîntămăreanu Cristina şi Nemeş Anca), grup (Infinity – Cluj, Azur Junior – Satu-Mare, Lorelei şi Pasiuni pe corzi – Botoşani, Cetatea Veche – Siret, 3 M – Topliţa (Harghita), Icarus – Săveni, Mox şi Simbol Bucovina – Suceava şi grupul Dacă.

În deschiderea festivalului s-a desfăşurat concursul pentru categoria individual, iar la final un recital de muzica folk Florin Săsărman din Bistriţa. În a doua seară au concurat formaţiile de muzică folk şi a concertat, Laurenţiu si Rodica Gondiu (Bucureşti). Festivalul s-a finalizat cu concertele de excepţie susţinute de câştigătorii festivalului şi de artiştii Emeric Imre şi Ducu Bertzi – ultimul fiind acompaniat la vioară de Mihai Neniţă, concerte desfăşurate pe o scenă în aer liber, amenajată în zona Monumentului 1907, sectiune transmisa indirect pe internet pe www.live.botosani.ro , unde poate fi urmarita si inregistrarea.

Evoluţia artiştilor a fost apreciată din plin cu valuri de aplauze din partea botoşănenilor prezenţi la spectacol, iar cei mai buni concurenţi au fost răsplătiţi cu diplome şi bani. Astfel, în urma jurizării prestaţiilor susţinute de artiştii şi formaţiile din diverse colţuri ale ţării, s-au hotărât şi câştigătorii Festivalului. Juriu a avut următoarea componenţă: preşedinte – Florin Săsărman (Bistriţa), compozitor şi cantautor, binecunoscut şi apreciat în sfera muzicii folk româneşti, iar membrii au fost: Mihai Cosmin Popescu (Bucureşti) – redactor al emisiunii ,,Omul cu chitara” de la Radio România Actualităţi, Laurenţiu Gondiu (Chisinau) – compozitor, Emeric Imre (Cluj) – compozitor şi Ludvic Schibinschi (Botoşani) – prof. la Palatul Copiilor Botoşani.

Trofeul „Mihai Eminescu" a revenit Trupei Mox, (vocal si chitara Mihai Boicu).din Suceava. La secţiunea Individual s-au decenat următoarele premii: Premiul I - Ioan Mateiciuc, Siret - Premiul II - Cotruţă Ciprian Florin, Dorohoi - Premiul III - Kvasinschi Alexandru Ciprian, Dorohoi - Mentiune, Hurjui Bogdan, Saveni iar la secţiunea Formaţii: Premiul I - Pasiuni pe Corzi – Botoşani, Premiul II - Icarus – Săveni, Premiul III - Infinity - Cluj –Napoca, Menţiune – Cetatea Veche., Siret, ceilalti participanti primind premii speciale din partea juriului. Premii Speciale ale juriului la sectiunea interpretare individual: Seliuc Gabriela Georgiana, Bejinariu Daniela, Mihai Boicu, Sintamareanu Cristina, Nemes Anca, Molnar Cosmin Vlad. Premii Speciale ale Juriului la sectiunea interpretare formatie: Azur Junior – Tasnad, jud. Satu Mare, Simbol Bucovina - Suceava, Lorelei – Botoşani, 3M - Toplita-Harghita, Dacă – Dorohoi.

Sursa - http://www.ne-cenzurat.ro

Povestea unui vis de vară - Alice Georgescu

Am spus-o ori de cîte ori s-a ivit ocazia: dacă, pentru cetăţenii „normali“, „oameni ai muncii“, vara înseamnă în primul rînd vacanţă, pentru cetăţenii anormali, care se ocupă de teatru, ea înseamnă, cel mai adesea, o perioadă de lucru intens. Vara, aceştia perfectează angajamentele stagiunii ce urmează, îşi caută piese şi roluri, umblă din „audiţie“ în „casting“ şi invers, filmează, înregistrează – pe scurt, nu stau deloc degeaba. Asta pentru că, în general, oamenilor scenei le place munca (lor), spre deosebire de mulţi dintre oamenii muncii, cărora nici măcar nu le place întotdeauna scena. Din păcate...

Tocmai pentru că ştie cît de mult îşi doresc actorii să lucreze în permanenţă (...?), Teatrul Naţional din Bucureşti, prin Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava“, a iniţiat, între 28 iunie şi 4 iulie, în parteneriat cu British Council, un „atelier“ de artă interpretativă susţinut de Michael Pennington, actor englez de notorietate, regizor şi co-fondator al ansamblului English Shakespeare Company, versat mai cu seamă în roluri shakespeariene (Hamlet, Regele Lear), deşi pozat de Wikipedia sub chipul personajului jucat în Războiul stelelor – căci filmul bate mereu teatrul în materie de popularitate. Ca ucenici ai acestui meşter de elită au fost invitaţi să se prezinte actori din toată ţara – plus doi din Republica Moldova –, în vîrstă de maximum 35 de ani şi vorbitori de engleză. Ca partener „locativ“ al atelierului a fost ales Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu“, cunoscut şi sub numele (mai scurt şi mai simpatic) de Memorialul Ipoteşti. Datorat, ca idee şi ca realizare, ministeriatului cultural al lui Ion Caramitru (el însuşi „profesor“ aici, pe teme de poezie, în cîteva rînduri), complexul cuprinde casa memorială a poetului, două biserici (una a familiei Eminovici şi alta, ctitorie, datînd din 1937, a sătenilor din Ipoteşti), un teatru în aer liber, un muzeu la a cărui inteligentă alcătuire a avut un cuvînt şi regretatul Horia Bernea, precum şi un număr de mici bungalow-uri răspîndite prin livadă. E un loc fermecător, cu un cer, parcă, mai albastru, o iarbă mai verde şi un aer mai pur decît zona din jur, prea apropiată de oraş ca să-i fie bine. Această apropiere are, de altfel, şanse considerabile de a pune pe butuci şi dimensiunea culturală a locului: o dată cu trecerea Memorialului de sub patronajul Ministerului Culturii sub acela al autorităţilor judeţene, la Ipoteşti s-au înmulţit exponenţial petrecerile familiale, cu muzică şi dans, ale botoşănenilor bine situaţi – descentralizare à la roumaine!
Aici au descins, aşadar, pentru o săptămînă, paisprezece tineri actori – şase fete şi opt băieţi – proveniţi de la TNB, Teatrul de Comedie, „Bulandra“, Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani, precum şi de la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“ şi Teatrul „Eugène Ionesco“ din Chişinău. Iniţial, Michael Pennington şi-ar fi dorit ca la atelier să participe doar reprezentanţi ai sexului tare, pentru că exerciţiile şi discuţiile urmau să se axeze asupra personajului Hamlet, dar, în faţa realităţii, a hotărît să ia ca bază de studiu întreaga piesă shakespeariană. Tot astfel, atelierul urma iniţial să utilizeze în egală măsură engleza şi româna – un frumos exemplu au dat, chiar în prima zi, cei doi Hamleţi din urmă cu ani, Pennington şi Caramitru, care au declamat celebrul monolog „A fi sau a nu fi...“, pe rînd, în cele două limbi –, dar, din nou, meşterul s-a adaptat ucenicilor şi dulcele grai autohton (chiar dulce atunci cînd e vorbit frumos, adică tot mai rar...) a luat pînă la urmă conducerea. Acestea sînt însă amănunte, după cum tot amănunte s-au dovedit şi diferenţele de educaţie profesională, de experienţă şi de temperament dintre participanţi. Ceea ce a rămas a fost o extraordinară pasiune comună pentru descifrarea sensurilor, relaţiilor, subtextelor – în română şi engleză, dar, dincolo de ele, în limba fără graniţe a bucuriei de a descoperi – care fac din Hamlet nu doar capodopera lui Shakespeare, ci şi „piesa pieselor“ din întreaga dramaturgie universală. Ştiinţa lui Michael Pennington de a citi deopotrivă în litera şi spiritul textului şi în mintea şi sufletul oamenilor a făcut ca lucrul tinerilor actori, individual, în grupuri de doi-trei sau „în plen“ să devină o aventură atît intelectuală cît şi emoţională, atît pe cont propriu cît şi colectivă, atît competitivă cît şi complice, deschisă şi generoasă. Gîndită, la început, ca o mică demonstraţie a achiziţiilor profesionale înlesnite de „atelier“, reprezentaţia finală s-a transformat, prin contribuţia tuturor, într-un spectacol adevărat, urmărit cu neslăbit interes de sala ce se umpluse de spectatori ocazionali, care nu au părut descumpăniţi nici de schimbarea rapidă a rolurilor (prinţul Hamlet, de pildă, a avut nu mai puţin de şase interpreţi, în majoritate fete!) şi nici de soluţiile „nonconformiste“ (scena nebuniei Ofeliei, de pildă, se petrecea... în dormitorul regal!). Simplitatea, eleganţa şi subtilitatea meşterului Pennington a fost pentru ucenicii săi – Anca Androne, Mihai Calotă, Veaceslav Cebotari, Victoria Dicu, Bogdan Horga, Dragoş Huluba, Ioan Andrei Ionescu, Rodica Ionescu, Ovidiu Ivan, Axel Moustache, Andreea Samson, Eduard Sandu, Ana Tkacenko, Mirela Zeţa, ca să-i înşir ca la catalog – nu doar un exemplu, ci şi un impuls. Cumva, şi un vis...

Restul – fireşte – e tăcere.

Alice Georgescu este critic de teatru.

Sursa - http://www.dilemaveche.ro

Hamlet pe meleaguri eminesciene

Un eveniment de rang national si de anvergura internationala s-a petrecut duminica la Ipotesti. Un atelier de teatru in timpul caruia actorii participanti au acumulat experienta, iar intalnirea artistilor s-a transformat, datorita ideii generoase de a finaliza proiectul cu un spectacol, intr-un fericit prilej pentru zeci de botosaneni de a urmari o reprezentatie mai putin obisnuita.

Un "Hamlet" bazat exclusiv pe talentul actorului, fara costume, fara decor. Un spectacol naucitor, cu actori care au demonstrat ca personajul este o stare de spirit a regizorului, o creatie a autorului cu care actorul se joaca, stapanind-o prin forta talentului sau.
Evenimentul a stat sub aura artistica a lui Michael Pennington, co-fondator al English Shakespeare Company, dar si un stralucit interpret al unor roluri precum Hamlet si Regele Lear, motiv pentru care si atelierul desfasurat in acest an a avut ca tematica fundamentala opera lui Shakespeare, in mod special piesa "Hamlet".

Dincolo de spectacolul in sine si de bucuria de a descoperi pe scena din Amfiteatrul ipotestean actori de film sau pur si simplu din emisiuni TV cu audienta, nu putini dintre cei prezenti in sala au recunoscut, si nu de putine ori, ca actorii botosaneni si-au demonstrat valoarea, Eduard Sandu, Bogdan Horga si Ovidiu Ivan impresionand prin momente stralucite, dovedind un extraordinar profesionalism.
Marcat de experienta de la Ipotesti a fost si Ioan Andrei Ionescu, actor si regizor al Teatrului National din Bucuresti, care si-a manifestat fara retinere bucuria de a fi petrecut cateva zile pe meleagurile eminesciene, apreciind totodata inspiratia dovedita de organizatorii Atelierului de a pregati un spectacol pentru public.

"Pana sa ne vina ideea sa facem un spectacol, a fost o munca de atelier. Dupa trei zile, avand un material de improvizatie, a venit si incercarea de a face totul riguros, dar sub imperiul gandului ca vom fi in fata unui public. Locul acesta este foarte frumos, acest lacas de cult poate gazdui in continuare evenimente foarte frumoase. Nu stiu daca noi ne dam seama, dar aici, la Ipotesti, a avut loc un eveniment foarte important. Michael Pennington este unul dintre cei mai puternici oameni de Shakespeare din lume, el venind direct din Anglia, un om care a facut si Hamlet, si Claudius, multe roluri, spectacole, in numeroase editii si productii. O intalnire cu un astfel de om este minunata", ne-a marturisit dupa reprezentatie Ioan Andrei Ionescu, actorul traind si bucuria de a juca alaturi de fostii sai studenti.

"Am avut bucuria de a ma intalni aici cu doi dintre fostii mei studenti, Mirela Zeta si Andreea Samson, dar si bucuria de a ma reintalni cu atmosfera repetitiilor noastre si bucuria de a descoperi in permanenta ceva frumos. Atmosfera este senzationala. Este prima experienta la Ipotesti si sper sa nu fie ultima. In fiecare an, la sfarsitul fiecarei stagiuni, in mod cert va exista un workshop la Ipotesti, si in mod sigur voi participa daca varsta imi va permite, pentru ca acum, de exemplu, limita de varsta a fost 36 de ani", spune actorul bucurestean.

In scurta convorbire cu Ioan Andrei Ionescu, actorul bucurestean a tinut sa remarce buna pregatire si valoarea colegilor sai, in special a celor din Botosani si Chisinau, pe care i-a intalnit pentru prima data.

"Ne-am intalnit aici actori din teatrele bucurestene – Teatrul National, Teatrul de Comedie, Teatrul Bulandra, dar si din Botosani si Chisinau, care sunt minunati, pe care i-am descoperit prieteni, pentru ca ne leaga o munca si o cautare pe care nu o gasesti chiar pe toate drumurile, si la ei se vede aceasta dorinta de studiu minunata", spune actorul.

Un spectacol care a reunit actori din cinci teatre, un spectacol care a reusit sa ofere celor prezenti un parcurs shakespearian de exceptie, un proiect care are toate sansele sa continue, actorul Teatrului National inaintand chiar gandul ca la Ipotesti s-a nascut un produs cultural care merita prezentat unui public larg.
"Trupa care a jucat Hamlet in aceasta seara poate juca oricand, pe orice scena din tara sau din alta parte. Sub o indrumare atenta si cu un material ca acesta se poate face un spectacol, si chiar asta am de gand. Vom cauta o finantare, poate prin ArCub, nu vreau sa spun acum mai mult. Eu personal voi incerca sa duc mai departe munca domnului Michael Pennington", spune entuziasmat Ioan Andrei Ionescu.

Incantat de spectacol s-a aratat si managerul Memorialului Ipotesti, Miluta Jijie, care da asigurari ca institutia pe care o conduce va continua colaborarea cu oameni de valoare.
"Pentru Ipotesti, acest proiect inseamna deschidere, o deschidere cu un spectacol de exceptie oferit de teatrele reunite din Bucuresti, Botosani si Chisinau. Sper ca vom continua colaborarea si cu domnul Caramitru si cu oaspetii nostri. O sa incercam sa mai aducem la Ipotesti oameni de vaza", a precizat Miluta Jijie.
Evenimentul de la Ipotesti certifica, daca mai era nevoie, si valoarea trupei de teatru botosanene, toti cei trei actori primind aplauze la scena deschisa.

"Pentru mine a fost foarte important ca am jucat pe aceeasi scena cu actori de la Teatrul National, Teatrul Bulandra, cu Ioan Ionescu, Mihai Calota, Mirela Zeta, toti sunt actori foarte buni. Initial s-a incercat un spectacol in engleza, pentru ca prima conditie pentru a participa la acest atelier a fost cunoasterea limbii engleze. Insa ne-ar fi luat prea mult ca sa rostim cum trebuie, astfel ca Michael Pennington a spus ca vom lucra in romana, pentru ca el ne intelege. Castigul nostru, ca actori, a fost foarte important. Am lucrat cu un actor, un regizor englez in limba lui Shakespeare, in intelegerea lui, dar in felul nostru", a marturisit Bogdan Horga.

Extras din articol sursa:www.stiri.botosani.ro