17 septembrie 2010
A aparut noul numar al revistei Hyperion!
Poezie, beletristica, jurnal, cronica de carte si teatru, interviuri, oameni si locuri, fapte si idei. Paginile revistei Hyperion, numerele 7-8-9 din 2010, se inscriu in atmosfera tensionata a acestui an, scriitorii luand atitudine, intr-o scrisoare deschisa adresata presedintelui Romaniei, dar si factorilor decizionali, asupra politicii fata de drepturile de autor si masurile menite sa constranga financiar creatorii.
Sub titlul "Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?", Scrisoarea de Protest face referire la impunerea CAS si CASS pe drepturile de autor si scaderea cotei forfetare de la 40% la 20%, semnatarii documentului cerand Guvernului Romaniei, Presedintiei si Curtii Constitutionale sa corijeze o decizie care ii va face pe cei mai multi dintre detinatorii de drepturi de autor sa traiasca la limita de jos a subzistenţei.
"Atragem atenţia decidenţilor din Executivul României că vom folosi, până la rezolvarea cererii noastre, toate formele legale de protest, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional. Nu avem de ce să fim impozitaţi de două sau chiar de trei ori în plus pentru creaţia noastră. (...) Creaţia fiecăruia dintre noi nu e mediată nici de Fisc, nici de cei de la putere, ci numai şi numai de o Instanţă superioară tuturora dintre noi. Operele noastre culturale, artistice, ştiinţifice şi info-educaţionale sunt unicat, taxate numai de talent, stil şi educaţie. Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor? În al doisprezecelea ceas, puteţi opri exodul de creiere din România", se arata in Scrisoarea de Protest semnata de zeci de oameni de cultura din Romania.
Scrisoarea de Protest este precedata de Editorialul semnat de redactorul-sef al revistei Hyperion, Gellu Dorian asezandu-si scriitura sub un titlu la fel de expresiv: "A protesta în deşert".
"(...)Diriguitorii au învăţat să tacă şi să facă, după ce, din promisiuni de-a dreptul fabulatorii, s-au trezit în propria lor minciună. Din astfel de fenomene politice se nasc fapte sociale de care guvernanţii nu mai ţin cont. Protestul în sine este o formă de libertate. A protesta înseamnă a atrage atenţia celor care încalcă nu atît promisiunile făcute ci unele drepturi obţinute prin legi la fel de democratice ca protestul în sine. Însă dacă protestul nu este ascultat sau nu este luat în considerare, zădărnicia lui se transformă în rezultatul strigătului în deşert. Nu spun că măsurile luate acum, în contextul unei crize mondiale ce ne-a afectat şi pe noi, care oricum eram ţinuţi la limita de subzistenţă prin grija mai tuturor guvernelor de după nouăzeci, ca să nu mai vorbim de umilinţa asumată a defunctului regim ceuşist, deci nu spun că aceste măsuri nu ar trebui înţelese şi acceptate, însă atunci cînd extinderea aplicării lor pare a fi fără limite, atingînd şi un domeniu care oricum nu era cîtuşi de puţin onorat de atenţia guvernelor române din ultimii douăzeci de ani, şi anume cultura, asta înseamnă că fie tu, ca guvern, eşti la fundul sacului, şi asta din cauza proastei administrări, fie aduni, în disperare, de orinde, de la babe, de la şomeri, de la handicapaţi, de la toţi nenorociţii şi mai puţin de la cei care au furat cu nemiluita, pentru a te asigura de trecerea iminentelor zile negre ce vin", scrie Gellu Dorian in deschiderea revistei.
Noul numar al revistei este ilustrat exterior de Gheorghe Stanciu, in timp ce grafica interioara poarta semnatura artistului iesean Vasilian Dobos. Printre Invitatii revistei se regasesc Ovidiu Genaru si Ioana Parvulescu, in timp ce Dialogurile revistei sunt insufletite de personalitati precum Stelian Turlea sau Marius Ianus.
Rubricile obisnuite ale revistei, Poesis, Beletristica, Teatru, sunt continuate de o serie de cronici literare, carti precum "Ambasadorul invizibil" (Nichita Danilov), "Paznicul ploii (Adrian Alui Gheorghe), "Omul disponibil" (Ion Zubascu) sau "Eros si Thanatos in proza fantastica romaneasca (Carmen Mirela Baleanu) fiind valorizate de confratii autorilor prin prezentari generoase.
Revista se bucura si de aceasta data de rubrica Eminescu in aeternum, precum si de o ofertanta colectie de Eseuri. Amanunte importante despre viata si opera lui Victor Teisanu, care pe 15 septembrie a implinit sase decenii de viata, regasim in Interviul aniversar, poetul darabanean raspunzand intrebarilor formulate de poetul Nicolae Corlat, redactor-sef adjunct al revistei Hyperion.
De altfel, pe Victor Teisanu il regasim si in alta postura in paginile revistei, poetul semnand sectiunea de Memorii dedicata confratelui sau Constantin Dracsin.
Revista Hyperion poate fi accesata de pe site-ul Stiri Botosani, in format pdf, AICI.
http://www.botosani.ro/img/uploads/file/Documente/Hyperion_07-08-09_2010.pdf
16 septembrie 2010
Conservarea şi restaurarea - între a fi şi a nu fi
Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” organizează vineri, 17 septembrie, orele 11.00, în Amfiteatrul Laurenţiu Ulici manifestarea culturală cu titlul „Conservarea şi restaurarea – între a fi şi a nu fi”, un program de expoziţii şi dezbateri de specialitate. Manifestarea face parte dintr-un amplu proiect cu titlul „Rolul patrimoniului cultural în viaţa comunităţilor locale”, proiect iniţiat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Botoşani cu ocazia Zilei Europene ale Patrimoniului 2010. Prezentările de specialitate vor fi susţinute de Marius Ştefanachi – restaurator şi Constantin Coşereanu – conservator în cadrul Memorialului Ipoteşti. Intrarea este liberă.
07 septembrie 2010
Ziua Culturii Nationale
Ziua de nastere a lui Eminescu, declarata Ziua Culturii Nationale
Plenul Senatului a aprobat luni, cu 84 de voturi "pentru" si patru abtineri, declararea datei de 15 ianuarie drept "Ziua Culturii Nationale".
Initiativa apartine unui numar de 50 de senatori si deputati PSD si PNL. "Romanii vad in Eminescu, de aproape un secol si jumatate, un poet reprezentantiv pentru spiritualitatea si forta lor de creatie. (...) Este justificat in acest caz sa legam ziua culturii nationale de numele poetului in care vorbitorii de limba romana de pretutindeni vad in el o expresie a spiritualitatii lor", se arata in expunerea de motive a proiectului.
Potrivit proiectului, Guvernul Romaniei, prin intermediul Ministerului Culturii, va sprijini material si financiar organizarea de manifestari publice si alte evenimente in scopul promovarii culturii romanesti. Senatul este prima Camera sesizata, urmand ca decizia finala sa apartina deputatilor.
Plenul Senatului a aprobat luni, cu 84 de voturi "pentru" si patru abtineri, declararea datei de 15 ianuarie drept "Ziua Culturii Nationale".
Initiativa apartine unui numar de 50 de senatori si deputati PSD si PNL. "Romanii vad in Eminescu, de aproape un secol si jumatate, un poet reprezentantiv pentru spiritualitatea si forta lor de creatie. (...) Este justificat in acest caz sa legam ziua culturii nationale de numele poetului in care vorbitorii de limba romana de pretutindeni vad in el o expresie a spiritualitatii lor", se arata in expunerea de motive a proiectului.
Potrivit proiectului, Guvernul Romaniei, prin intermediul Ministerului Culturii, va sprijini material si financiar organizarea de manifestari publice si alte evenimente in scopul promovarii culturii romanesti. Senatul este prima Camera sesizata, urmand ca decizia finala sa apartina deputatilor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)